Înfriguraţi sau înfometaţi, în zilele răcoroase
de toamnă, ne aşezăm la rând în faţa unei covrigării. Ne îmbie mirosul
dulceag, aducând cu al pâinii dospite pe cuptorul bunicii sau al mamei.
Consumăm un covrig braşovean cald, fără să ne gândim la originea sau
forma lui, mulţumiţi că ne păcăleşte foamea, ne relaxează ori ne
încălzeşte sufletul, atingând în taină, ca în treacăt, amintirea din
copilărie.
Ţi-ai imaginat vreodată că acel covrig cu formă simetrică se aseamănă cu
un înger, iar aripile lui s-au deschis în faţa creştinilor europeni
timp de aproape un mileniu şi jumătate?
Brezei, un preparat cu semnificaţii religioase
Probabil tot ca reprezentare a unui înger şi l-au imaginat călugării
italieni în secolul al Vll-lea, când au simţit nevoia să îl ofere ca
recompensă copiilor care învăţau rugăciuni. încrucişând la mijloc
firavele fire de aluat după o buclă mare, ei făceau să semene covrigelul
cu încrucişarea unor mâini şi îl numeau „pretiola în scrierile
străvechi, o descriere a covrigelului apare în documentele unei
mănăstiri din sudul Franţei, dar şi ale unor mănăstiri greceşti, unde
covrigul era prezent acum 1000 de ani, la anumite procesiuni.
în Germania i s-a spus „brezei” şi a devenit un simbol al breslei
brutarilor din sudul ţării. Biserica Catolică priveşte covrigeii ca pe
un preparat cu semnificaţie religioasă, dat fiind forma lor şi
ingredientele simple, apa şi făina, care permit ca pretzels să fie
consumaţi în timpul posturilor. Pretzels
sunt asociaţi îndeosebi cu Paştele şi cu postul de dinaintea acestei
sărbători, fiind ascunşi în grădină alături de ouă şi căutaţi de către
copii, în dimineaţa primei zile de Paşte.
Şi dulce, şi sărat
Deşi atât de răspândit în lume, pretzel rămâne legat de cultura
ţărilor germanice. Forma a rămas neschimbată, dar reţete după reţete au
fost scrise în caietele gospodinelor şi brutarilor, fiecare cu secretele
lor culinare. Confecţionaţi în Germania, Austria, Elveţia, dar şi în
provincia franceză Alsacia, au fost denumiţi „bretzel”, „brezn”, „
brezgen”, „ brezga”, „ bretzef „bretschl”…
Brutarii i-au presărat cu alte roade minunate, seminţele de susan, mac,
floarea-soarelui, dovleac sau chimen oferind arome pentru orice gust.
Simbol al iubirii şi norocului
• La Luxemburg, în cea de-a patra duminică din postul Paştelui se
organizează un festival numit „Duminica pretzelului”, la care băieţii
dăruiesc prietenelor câte un covrig dulce, presărat cu fulgi de migdale.
Mărimea covrigului arată cât de mult îi place băiatului fata căreia i-1
dăruieşte. La rândul ei, fata îi întoarce gestul dacă îl place şi, de
Paşte, îi dăruieşte un ou decorat, ca o certitudine că sentimentele sunt
reciproce.
• In landul german Bavaria, cârnaţii albi denumiţi Weisswurst se consumă
împreună cu un brezei; de Crăciun, se atârnă în brad covrigei de turtă
dulce glazuraţi cu ciocolată. în unele zone, pe 1 Ianuarie, prietenii
fac schimb de covrigei dospiţi, îndulciţi şi mai mari de 50 cm, privind
gestul ca pe un semn de noroc şi prosperitate în anul ce abia începe. Pe
1 mai, băieţii îndrăgostiţi pictează un covrig pe uşa iubitei lor.
http://www.retete-bucatari.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu