Istoria baclavalei se pare ca ar fi debutat in Mesopotamia, cand poporul de aici a creat prajitura propriu-zisa, inventand un aluat pe care l-au copt si peste care a pus miere, pentru a-i da un gust deosebit. Cel mai probabil a fost creat pentru prima data in bucataria imperiala a Palatului Topkapi, aflat in Istanbulul de astazi. De asemenea, o reteta veche de baclava a fost descoperita intr-o carte de bucate scrisa in 1330, in timpul dinastiei mongole Yuan.
In prezent, grecii si turcii se ciondanesc pe tema inventarii baclavalei. Primul popor, cel grec, afirma ca originile baclavalei se trag din Antichitate, aducand aici ca argument Deipnosophistae (opera din secolul al III-lea d.Hr, scrisa de un anume artist al vremii, unde se pare ca este trecuta o alta reteta, asemanatoare celei de azi). Turcii neaga veridicitatea celor spuse de greci, zicand ca in lucrarea respectiva nu era vorba de baclava, ci de o alta prajitura. Dupa parerea lor, minunatul desert a fost inventat in Gaziantep, mult mai tarziu, dupa secolul al VI-lea. In sprijinul istoricilor turci sta si faptul ca mai toate popoarele din zona sud-caucaziana au acest desert.
Daca in primii ani de la inventarea ei, baclavaua nu era accesibila tuturor, pentru ca se consuma numai in situatii speciale, mai tarziu ea a devenit mult mai obisnuita la mesele oamenilor.
Toate culturile ce au retea in bucataria lor au influentat intr-un fel sau altul baclavaua. Coca folosita la prepararea prajiturii poarta denumirea de“phyllo”, dupa ce inseamna “frunza”, in limba greaca. Baclavaua este raspandita in zeci de tari si in majoritatea se regaseste sub aproximativ acelasi apelativ. Desertul poate fi consumat fie cald, fie rece, insa este bine sa fie insotit de limonada sau de diverse sortimente de vinuri.
Poporul armean au facut chiar si mai delicioasa baclavaua, prin introducerea scortisoarei, iar arabii au pus in reteta apa de trandafiri si portocale.
In orasul turc Gaziantep e celebru datorita calitatii extraordinare a acestui desert, cu toate ca dupa toate probabilitatile, prajitura si-a facut aparitia undeva la sfarsitul secolului al XIX-lea, fiind preluata din Siria.
In Bosnia-Hertegovina, reteta are miere din abundenta si, de asemenea, nuci intregi. Acest popor este mare avid de baclava, pe care insa o mananca in timpul sarbatorilor speciale.
In Iran a aparut un astfel de desert, ce se prezinta in forma de romburi, ornate cu apa de trandafiri.
Chiar si in Afganistan a ajuns reteta de baclava. Aici, ea are aspectul unor forme triunghiulare, acoperite cu un strat delicios de fistic.
Baclavaua este bine primita si in Romania, ea fiind una dintre cele mai apreciate retete de prajituri. Este preferata in detrimentul altor retete pentru ca timpul de realizare al acestuia este scurt si nu trebuie sa se cheltuiasca prea multi bani.
Iata si o reteta dupa care se poate prepara o baclava delicioasa:
Ingrediente
- 1 kilogram de miez de nuca ( sau chiar mai mult; de asemenea, se poate folosi si fisticul)
- scortisoara intreaga (nu mai mult de doua-trei bucati)
- scortisoara pisata ( doua-trei lingurite)
- cuisoare (12-15 bucatele)
- cuisoare macinate ( jumatate de lingurita)
- un praf de nucsoara macinata
- 1 kilogram si jumatate de zahar
- 1 litru si jumatate de apa
- doua linguri de zeama de lamaie stoarsa
- un pachet de foi subtiri de placinta din comert (750 de grame)
- ulei sau unt pentru uns foile
- daca doriti, puteti adauga si apa de trandafiri
Mod de preparare
Nuca macinata se amesteca cu scortisoara praf, cu praful de cuisoare si cu cel de nucsoara. Se adauga aproximativ jumatate de kilogram de zahar, dupa care se amesteca foarte bine. Apoi, dupa ce se alege o tava, aceasta se unge cu ulei. Se desface pachetul de foi. Fiecare foaie se unge cu ulei pe ambele parti. Primul strat e alcatuit din trei-patru foi (acest strat de baclava este situat la baza si trebuie sa fie solid si mai consistent). Se pune un strat din amestecul de nuca cu zahar si mirodenii. Se reia operatiunea pana se termina foile sau nuca. Deasupra trebuie sa fie neaparat doua foi.
Modalitati de taiere
Se taie prajitura in patratele sau romburi de circa cinci-sase centimetri pe fiecare latura. Se pune la cuptor la un foc mediu spre mic pana cand baclavaua se rumeneste. Intre timp, se poate prepara siropul din restul de zahar, lamaia, cuisoarele si scortisoara. Se pune la fiert, iar la nevoie se adauga miere si mai mult zahar.
Dupa ce prajitura s-a copt bine, se scoate din cuptor si se lasa sa se raceasca bine. Se stropeste cu apa de trandafiri, daca exista.
Siropul se toarna cat timp este fierbinte peste desert, dupa ce au fost scoase din el scortisoara si cuisoarele.
Sursa: http://dli.ro/baclavaua.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu