Kugelhoff, desertul asortat cafelei

9 Mai 2006 – Ziua Europei. Preşedinţia Uniunii Europene era deţinută de Austria, care a avut iniţiativa organizării unei activităţi culturale în 25 de ţări membre şi 2 viitoare membre, activitate ce s-a numit Café Europe. în ‘l Austria, cultura cafelei s-a dezvoltat după luptele cu trupele otomane din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, iar turcii au răspândit obiceiurile legate de consumul de cafea în toate ţările pe unde au trecut cu trupe. Café Europe s-a desfăşurat în 27 de cafenele din capitalele ţărilor Uniunii, în paralel cu  Dulcea Europă, o prezentare de dulciuri specifice statului respectiv şi care ar putea fi consumate alături de cafea. România asorta atunci cafelei tradiţionalul cozonac, Italia – Tiramisu, Grecia – Vasilopita, Belgia – vafele, Franţa – madlenele, Ungaria – tortul Doboş, Spania – tortul de Santiago, iar Austria – kugelhopf. Toate aceste prăjituri vorbesc pe limba lor dulce despre ospi-talitatea popoarelor pe care le reprezintă şi intră în categoria deserturilor care se combină în mod fericit cu „licoarea magică” a dimineţilor noastre.

Kugelhopf, desert al Europei
 
Dacă te-ai născut în Bucovina, e imposibil să nu-ţi fi
făcut vreodată bunica o babă, un cozonăcel aromat, în formă de ineluş, pe care şi acum localnicii îl gătesc în forme de ceramică sau în forme de lut acoperite cu email. Desert rămas în Transilvania din timpul dominaţiei austro-ungare, guguluful îşi împrăştie miresmele în bucătăriile gospodinelor ardelence de Paşte şi de Crăciun, când capătă umpluturi şi arome diferite. De Paşte, guguluful tronează pe masa festivă, adăpostind protector ouăle roşii. Dacă vom călători puţin spre est, şi în gospodăriile ucrainene vom găsi baba. Dacă, dimpotrivă, ne îndreptăm atenţia către gos-podăriile din estul Europei, în Ungaria se găteşte kuglof în Polonia acelaşi desert poartă denumirea babka, iar în Cehia şi Slovacia – bâbov- ka, iar în Germania şi Austria, găsim desertul sub denumirea kugelhopf.
Aluatul cu drojdie, mai puţin dulce decât aluatul nostru pentru cozonac, umplut cu migdale, fructe confiate şi stafide hidratate în lichior de vişine, face şi deliciul francezilor.

Aluat şi legendă
 
In comuna franceză Ribeauviile, situată în pitoreasca regiune Alsacia, de la graniţa Franţei cu Germania, circulă o legendă care spune că acei colăcei kugelhopf ar fi fost plămădiţi întâia oară de către cei trei magi, Melchior, Balthazar et Gaspard, pentru a răsplăti ospitalitatea unui brutar local, pe nume Kugel şi că forma de turban a acestei prăjituri ar fi legată de această legendă.
Formele de kugelhopf din Alsacia sunt acum foarte variat ornamentate şi executate din materiale diferite. Aflate într-un muzeu al turtei dulci şi artei populare alsaciene, primele forme par a fi modelate cu mâna, din foiţă de cupru, fără să aibă suduri sau alte îmbinări. Mai târziu apar formele de teracotă, când se constată că acestea transmit atenuat căldura cuptorului către aluat. Formele aveau adesea un anou şi erau agăţate pe perete, iar tinerelor cupluri li se ofereau ca dar de nuntă, întrucât forma inelară se „asorta” cu fericitul eveniment.
Se spune că Maria Antoane- ta, născută în secolul al XVII-lea arhiducesă de Austria, devenită apoi soţia regelui Franţei Louis al XVI- lea, aflându-se la curtea regală, îşi mai alina dorul de tărâmurile natale consu­mând aromatul kugelhopf, desertul copilăriei sale. Astfel, prăjitura în formă de inel devenea una dintre pră­jiturile favorite ale nobililor care frecventau curtea de la Versailles

Ingrediente rețetă:

• Faina - 500g
• Drojdie - 25g proaspata
• Lapte - 200 ml
• Zahar - 300g
• Cacao - 75g
• Unt - 200g
• Stafide - 100g
• Zahar pudra - 100g
• Sare -

Instrucțiuni de preparare:

1. Dizolvi drojdia, 2 linguriţe de zahăr şi 1 lingură de făină în 100 ml lapte călduţ. Laşi maiaua să crească la cald, timp de 1/2 oră. în acest mod, probezi şi drojdia. Cerni făina într-un castron, iar în mijloc faci o adâncitură în care pui maiaua, restul de lapte călduţ, în care ai dizolvat sarea şi zahărul rămas, ouăle şi 125 g unt topit. Omogenizezi şi frămânţi puţin, după care acoperi aluatul cu un şervet şi îl laşi să crească la cald, pentru 1 oră.
2. După 1 oră, împărţi aluatul în două bucăţi egale. în jumătate din aluat, adaugi cacao şi omogenizezi. Laşi din nou aluatul să crească pentru V2 oră.
3. Pe planşeta presărată cu făină, întinzi cele două bucăţi de aluat în dreptunghiuri groase de 1 cm şi le ungi cu untul topit rămas. Presari stafidele pe care, în prealabil, le-ai înmuiat în apă caldă. Rulezi şi împleteşti cele două rulouri pe care le aşezi în forma inelară specială.
4. Laşi să crească timp de 1 oră, apoi coci la foc mediu, pentru 40 de minute. Când se răceşte, scoţi din formă desertul şi îl pudrezi cu zahăr.

 http://www.retete-bucatari.com